Oboseală

E noaptea obosită de atâta ură. Sunt eu obosit de lumina neagră din ochii voştri, de târziul care e acum. Ştiu că oamenii totdeauna pleacă uitând trecutul, luând eu ei zâmbetele ce le aveau doar în clipele vesele, atunci când viaţa era plină de dansuri nobile.
Acum cred în misterele ei şi lumina va aduce cu ea fericirea mea.

say goodbye to angel, dust.

pentru că frumuseţea se poartă în inimi.

Ochii ei

Ochii ei se joacă-n sufletul meu
Ochii ei sunt plini de candoare şi
în ei pot găsi pacea
Ochii ei fac inima să-mi vibreze.

Prin ochii ei Dumnezeu zâmbeşte.

Ochii ei sunt frumoşi,
Ochii ei nu sclipesc pentru mine.

Astăzi

Doamne, iubeai atunci când râdeam victorie, când plângeam oameni pierduţi; mă iubeai pt că eram cu Tine în mine. Ochii Tăi din care lumina a venit în lume, astăzi mă vor iubi. Nu am un mâine, nu am o nouă idee, nu am reabilitare, nu am nici măcar plăcere de viaţă.
În paşii ce îmi vor urma acestui azi, nu-ţi cer indulgenţe, nu-ţi cer forme şi definiţii, nu-ţi cer nimicirea nimănui, şi nici viaţă, ci îţi cer iubire. Doamne iubirea eşti Tu. Eu plin de iubire.

Mai mult decât un prinţ care salvează o prinţesă

Mai mult decât zâmbetul de duminică dimineaţa
Mai mult decât ochii tăi sclipind doar pentru mine
Mai mult decât o noapte cu lună şi un cer
plin de stele albastre.

Eşti frumoasă cu inima graţioasă.

[Is that all that you're worth?]

people always leave

Iubire ca monoideism

În cântecul plăcut al nopţii blânde

Sub soarele veşnic

Zâmbetul tau naşte iubire.

În lumea oarbănimile noastre se regăsesc.

Tu eşti speranţa. Şi-am să lupt.

you won't be here

silence

enchanted

breath

goodbye

ultim

[...]
Dar luna doarme acum, culorile noastre nu mai prind contur, cântecele s-au pierdut, nimic nu se mai leagă.

Eu am plecat în noaptea fără luna. Am vrut să îţi las ţie luna, ca lumina ei să lumineze chipul tau pur şi grandios. Luna în amintirea mea, să nu uiţi de mine, poate să îţi aminteşti cu drag de zilele trecute, de acelaşi eu neschimbat şi cu o parte din suflet doar pentru tine.

[visul îmi cunoaşte secretul]

se-ntrec elogiile în zbor

Tu încă-mi eşti lumină
în cea mai tristă zi
Încă îţi văd zâmbetul plin
de candoare şi fericire
Încă te văd şi
sufletu-mi vibrează.

Încă te văd fugind de oamenii
care încearcă să îţi fure fericirea
Încă te văd într-o poveste
aşteptând să fii salvată.

Te văd,
iar tu eşti preafrumoasă.

Bella's lullaby

»